Chișinău sărbătorește 590 de ani cu proiectul „Orașul Alb 590” și legende urbane
Cu ocazia a 590 de ani de la prima mențiune documentară a Chișinăului a fost lansat proiectul „Orașul Alb 590”, care dezvăluie legende unice și monumente istorice ale capitalei Moldovei.

În 2026, Chișinăul celebrează 590 de ani de la prima mențiune documentară a orașului. În cadrul jubileului, redacția Noi.md a lansat proiectul „Orașul Alb 590”, care familiarizează locuitorii și oaspeții capitalei cu legende puțin cunoscute și fapte istorice legate de oraș.
Una dintre legendele centrale este povestea originii numelui Chișinău, legată de Țiparul de Argint — o ființă miraculoasă apărută la izvoarele tămăduitoare din apropierea orașului. Conform tradiției, boierul Akbaș a construit o mănăstire după vindecarea fiicei sale Albishoara, fapt reflectat în Biserica Mazaraki, sfințită în 1752 și fiind cel mai vechi lăcaș de cult din Chișinău.
Proiectul povestește și despre Tudor Oltianu, cunoscut ca Tobultoc, un haiduc real din secolul al XIX-lea, care ajuta săracii și a fost executat în Chișinău în 1835. Povestea lui a devenit un simbol al dreptății populare și compasiunii.
Printre legende se numără Izvorul Gyaur, legat de o poveste de dragoste și fugă cazacă, precum și Moara Roșie, unde, conform tradiției, jertfa fiicei proprietarului a lăsat urme de tragedie în piatră și foc.
În Grădina Publică Ștefan cel Mare sunt amplasați lei de marmură, simbolizând memoria orașului și a locuitorilor săi. Lângă ei se află Catedrala Nașterea Domnului, construită de arhitectul Avraam Melnikov, care are frați arhitecturali în Rusia și Bulgaria.
Sinagoga Țirelson, acum în ruine, amintește de comunitatea evreiască odinioară numeroasă din Chișinău, iar în fundația Sinagogii Corale sunt așezate pietre sfinte din Ierusalim, simbolizând legătura spirituală cu istoria.
Legenda Spitalului Costiujeni povestește despre tragedia familiei boierului și crearea pe locul conacului lor a unei instituții medicale, devenită simbol al grijii și speranței.
Istoria lojii masonice „Ovidiu-25”, activă la începutul secolului al XIX-lea în Chișinău, dezvăluie tainele și temerile acelei epoci, iar rolul orașului ca centru al Eteriei grecești subliniază importanța sa în lupta pentru eliberarea Balcanilor.
Legendele urbane contemporane includ povești despre plânsul copiilor în subsolurile Circului din Chișinău și o rețea misterioasă de tuneluri subterane sub sectorul Râșcani, precum și despre râsul copiilor în pasajul subteran de lângă magazinul UNIC, conferind orașului o atmosferă mistică aparte.
Astfel, proiectul „Orașul Alb 590” nu doar marchează un eveniment istoric, ci și reînvie patrimoniul cultural al Chișinăului, permițând o privire asupra orașului prin prisma legendelor care îi formează identitatea unică și sufletul.